Filmul Avatar in varianta porno

Varianta pornografica oficiala, "This Ain't Avatar XXX", unul dintre noile proiecte ale Hustler Studios, urmeaza sa apara pe piata anul acesta. Pentru inceput avem un scurt filmulet, apasati aici si il veti viziona online.

Anuntul a fost facut la putin timp dupa ce "Avatar" a castigat doua premii Globul de Aur, la categoriile "cel mai bun film" si "cel mai bun regizor".
 

S-a gasit legendara creatura Chupacabra

Îngrijitorul unui teren de golf din Texas este sigur că a făcut descoperirea secolului după ce, săptămâna trecută, a găsit un animal ciudat mort. El crede că este vorba despre creatura care a băgat spaima în fermierii spanioli din Statele Unite: "chupacabra"
Tony Potter a rămas şocat când a dat cu ochii de cadavrul unei creaturi nemaiîntâlnite pe terenul de golf Runaway Bay. Semăna cu un câine ridat, fără păr, dar picioarele, capul şi dinţii acestuia erau asemănători cu cei ai unui raton. În plus, coada era similară cu cea a unui oposum.
Bărbatul crede că animalul este nimeni altul decât legendarul "chupacabra", care ucide animalele fermierilor din sud-vestul ţării şi le suge sângele.

Chiulul costa de acuma:))

Elevii de liceu ar trebui să ştie că, dacă chiulesc de la şcoală, pot primi amenzi în valoare de 175 de lei. Zece poliţişti comunitari au efectuat razii pe lângă liceele Garabet Ibrăileanu, Mihai Eminescu, Virgil Madgearu, Octav Băncilă, Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi. Au legitimat 35 de tineri şi au aplicat 7 sancţiuni în valoare de 1.225 de lei (adică 175 de lei de fiecare). „Tinerii respectivi consumau alcool sau mâncau seminţe pe domeniul public ori îşi adresau injurii. Amenzile au fost date în baza Legii 61/1991 privind ordinea şi liniştea publică. Acţiunile vor continua, deoarece reprezintă o metodă de a identifica factorii care contribuie la apariţia delincvenţei juvenile, a absenteismului şi violenţei în şcoli”, a spus Nicoleta Deciu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Comunitare. (C.N.)

O campioana ieseana la Coreco

Ieseanca Laura Enea a cistigat titlul national la dublu, categoria fetelor de 16 ani. Iesenii au mai jucat inca doua finale si o semifinala la aceasta competitie.

Bilantul tenismenilor ieseni la Campionatele Nationale de Iarna, categoriile de virsta 14 si 16 ani, poate fi cotat ca foarte bun dupa ce acestia s-au intors acasa cu un titlu national, au jucat alte doua finale si au mai prins inca o semifinala. Cea mai buna performanta a venit de la categoria fetelor de 16 ani, acolo unde Laura Enea (TC Coreco, cistigatoare anul trecut a unui turneu international de juniori la Krems-Austria) a cistigat finala de dublu avind-o alaturi pe Oana Ene (Sportul Studentesc Bucuresti), pereche ce pleca la start cu statutul de favorite nr. 2. Scoasa de pe tabloul de simplu in optimile de finala (scor 4-6, 5-7) de catre bucuresteanca Simona Ionescu, favorita nr. 2 la start si care avea sa devina vicecampioana nationala, Enea (care are putin peste 14 ani) s-a razbunat la dublu unde a obtinut un succes extrem de muncit - 7-6 (0), 2-6, 10-8 - in fata perechii Maria Panaite (Pitesti) - Patricia Tig (Galati), aceasta din urma fiind si cistigatoarea titlului la simplu. In categoria finalistilor Alexandra Zmau (CS CFR) n-a mai reusit isprava de anul trecut si a trebuit sa se multumeasca cu titlul de vicecampioana la dublu - 14 ani. Facind pereche cu pitesteanca Teodora Rotaru, ieseanca a cedat in finala categoriei (4-6, 4-6), avind in fata cuplul creditat cu prima sansa la trofeu.

Taxa pe Fast-Food

Procesatorii si importatorii cred ca astfel pentru tot ce inseamna mancare sau bautura racoritoare vom da in plus cam 10%. Nu este cazul, ii linistesc oficialii.
Patronatele sunt de parere ca numai apa minerala, fructele si legumele proaspete vor scapa de aceasta taxa. In rest, o sa fie prapad din punctul lor de vedere.


Daca ar fi adevarat atunci ce vor face romanii?


"Oamenii oricum vor cheltui bani pe mancare si bautura la fel de mult ca pana acum. Sigur ca in eventualitatea impunerii unei noi taxe, se vor orienta pe produse mai ieftine", este de parere Sorin Paslaru, redactor-sef Ziarul Financiar.


Nuntritionistii ne sfatuiesc sa nu intram in panica. Tabelul cu produsele de tip fast-food nu este gata si oricum nu o sa ne bage in faliment.

Adica statul va strange in jur de un miliard de euro. Cam 10% din cat au incasat anul trecut procesatorii si importatorii de alimente de la populatie.

Palatul Roznovanu

Palatul Roznoveanu, este un monument de arhitectură, construit în deceniile 7 - 10 ale secolului XVIII-lea, în Iaşi.

Clădirea adăposteşte actualul sediu al primăriei Iaşi. Impresionantă prin somptuozitate şi prin fastul interioarelor, a fost construită în deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea şi restaurată între anii 1830 şi 1833 de către cunoscutul arhitect Johan Freywald, cel care a proiectat şi Catedrala Mitropolitană din Iaşi. În ansamblu, ca arhitectură dar şi prin frescele interioare şi statuile ce împodobeau în 1830 exteriorul, palatul aparţine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale electico-baroce. Până în 1891 când este vândută statului, clădirea este reşedinţă a familiei Rosetti - Roznovanu, cea mai puternică şi mai influentă familie din arena politică moldavă a urbei. Fiind una din cele mai importante case ale Iaşului în epocă, a găzduit numeroase personalităţi şi a fost martora unor evenimente istorice semnificative.

La sfârşitul sec.XVIII (1788), se stabileşte la Palat, generalul rus Romanov şi mai apoi, întreaga diplomaţie rusă, aflată aici în perioada Regulamentului Organic (1829 - 1831). De altfel, în 1866, familia Roznovanu, susţinută de forţe politice din Rusia, încearcă organizarea unui complot ce urmărea urcarea în scaunul Moldovei, a lui Nunuţa Roznovanu, dar planul se soldează cu un eşec. Un eşec a fost şi încercarea fostului domnitor Mihail Sturdza, stabilit aici în 1858 de a reveni la putere, la 10 ani de la plecarea din ţară. Figuri marcante se perindă prin saloanele Palatului în deceniile 7-8 ale sec.XIX: M.S. Carol I, Natalia Kescu (care va deveni Regina Serbiei în 1882), celebra Hariclea Darclée etc.

Între anii 1892 - 1892, Palatul Roznovanu va fi folosit ca reşedinţă temporară a familiei regale, o parte din spaţiu fiind alocat autorităţilor locale. Clădirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales în Primul Război Mondial, între 1916 - 1918, când a găzduit sediile ministerelor conducerii politice refugiate de la Bucureşti. În încăperea în care se află acum Cabinetul Primarului, îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand I, iar în actuala Sală de şedinţe a Consiliului Local s-a întrunit în 1918, Consiliul de Război al României. În deceniile 2-4 ale secolului XX, Palatul cunoaşte din nou strălucirea vieţii mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină sediul Comitetului Orăşenesc de Partid şi din 1970 sediul Primăriei Iaşi.

După 1990 s-au perindat prin Sala Mare a Palatului, semnificative personalităţi ale vieţii politice româneşti, membrii Casei Regale, ambasadori şi reprezentanţi ai statelor din toate colţurile lumii.

Palatul Culturii

Palatul Culturii

Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice în exterior. Aripile cu ieşindurile semicirculare au fost retrase şi împodobite la fronton cu statui de arcaşi ce stau de strajă, iar pe laterale s-au construit două intrări sub forma unor turnuri boltite. Intrarea în palat se face printr-un turn donjon mare, cu creneluri şi firide dominate de o acvilă cu aripile desfăcute. Elemente de interes turistic sunt: "Sala gotică", unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale şi lei). "Sala Voievozilor" se află la etaj şi conţine, în medalioane, portretele domnilor Moldovei şi ale regilor României. Tot la etajul I se află "Sala Henri Coandă", ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat în turnul central, este dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din oră în oră, "Hora Unirii".

Legenda spune că în proiectul iniţial erau prevăzute 365 de camere, dar construcţia are 298 incăperi cu o suprafaţă de aproximativ 36.000 m2. La faţadă sunt 92 ferestre, iar la mansardă alte 36 în ogivă şi două rânduri de baghete.

La etajul I, la faţada centrală, se află "Sala Voievozilor", cu picturi în stilul frescelor medievale din ctitoriile Moldovei, aşezate în chenare de epocă. Picturile au fost executate de Ştefan Dimitrescu şi de elevii săi. Tot la etajul I se află sala "Henri Coandă", ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. În amintirea anilor petrecuţi la Iaşi ca elev al Liceului Militar, Coandă a dăruit oraşului proiectul "Monumentului eroilor romani de Galata" şi reţeta unui ciment special, care imită perfect culoarea şi sunetul lemnului de stejar.


Iaşi , Palatul CulturiiPână în 1955, aici a fost sediul Tribunalului Judeţean, dotat cu mobilier confecţionat la "Casa Maple" din Londra. Afectat de cutremurul din 1940, Palatul a slujit în timpul celui de-al doilea război mondial drept cazarmă a trupelor germane şi ulterior, sovietice. Începand din anul 1975, planşeul de lemn al ultimului etaj a fost înlocuit cu unul de ciment, turnat în plase de oţel, lucrare parţial terminată în martie 1977, când a avut loc cutremurul cel mare. Ca o cheie de boltă, noul planşeu a susţinut monumentul, fiind afectate în schimb, planşeele de la etajul I, zidăria, ornamentele şi stucaturile. Lucrările de consolidare şi restaurare durează înca şi astăzi.

Astăzi Palatul Culturii din Iaşi este sediul Complexului Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi şi cuprinde: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu. În aripa de nord-est a palatului se află Biblioteca Municipală Gheorghe Asachi.